19 mar. 2015

Copiii...un dar de la Dumnezeu

"Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.” (Proverbe 22.6)

Copiii sunt un dar de la Dumnezeu! Gândeşte-te la câtă bucurie şi alinare poate aduce un copil într-o famile!  Câtă emoţie trăieşti până ajungi să îl ţii pentru prima oară în brațe!

Copiii ne sunt dăruiţi de Dumnezeu cu un scop precis: să îi formăm pentru Împărăţia Sa! Aceasta este o slujbă frumoasă, dar nu este deloc uşoară. Este nevoie de multă răbdare, delicateţe şi grijă, pentru că este vorba de suflete innocente, pe care trebuie să le conduci spre un destin veșnic.

Casa părintească este o sală de clasă unde părinţii sunt învăţători care predau lecţii de viaţă şi aptitudini pentru formarea unui caracter frumos...Dar, cum putem forma un caracter frumos?

Iată câteva sfaturi...

În primul rând, trebuie să îi înveţi să nu se asemene cu lumea în care trăim, unde imoralitatea a ajuns la culme, iar valorile spirituale sunt călcate în picioare.Trebuie să le prezinţi copiilor tăi personaje biblice care, în ciuda circumstanţelor şi a ameninţărilor, au rămas în picioare ca model de evlavie, neprihănire şi curaj. Ceea ce văd ei pe ecranele televizoarelor nu sunt nicidecum modele bune de urmat...aceştia îi învaţă doar să fie agresivi şi dedaţi la rău.

În al doilea rând, trebuie să îi faci să se simtă iubiţi  şi preţuiţi, că au valoare în ochii tăi: binecuvântează-i ori de câte ori ai ocazia, încurajează-i că vor ajunge cineva în viaţă, mustră-i şi disciplinează-i, dă-le o “ a doua şansă” atunci când este cazul.

În al treilea rând, fii un exemplu! Copiii sunt cei mai buni imitatori! Ei vor face ceea ce te văd pe tine făcând, îţi vor copia cuvintele, expresiile, de aceea fii atent, chiar dacă eşti nervos...copiii învaţă repede cuvintele ce le aud!

În al patrulea rând, dar nu si ultimul ca importanță, fă-ţi timp să stai cu copiii tăi...joacă-te cu ei, citiţi împreună, vorbeşte cu ei...fii prietenul lor cel mai bun!

Nu este deloc uşor să fii părinte, dar dacă Îl chemi pe Dumnezeu în ajutor şi ţi vei da toate silinţele, vei vedea că vei putea fii un bun exemplu pentru copiii tăi şi într-o zi nu îţi va fi ruşine să te prezinţi înaintea lui Dumnezeu şi să spui:” Iată, Doamne, cei pe care Tu mi i-ai dat!”

                                                                                                                            Irina Stanciu

18 mar. 2015

Fă-ți timp să asculți muzică bună, de Claudia Mare

Traim intr-un secol particular, al vitezei. V-ați gandit macar o clipă ce lucru ar înfrumuseța, ar da pace si stare de bine omului ? Eu m-am gândit.
Vad oameni nefericiti, agitați, care luptă pentru a gasi o clipă de liniște. Depresia este boala acestui secol. Un mic remediu este si muzica si as vrea ca toti oamenii sa fie fericiti, dar trebuie sa-ti faci timp si pentru tine...fa-ti timp sa asculti muzica buna, ceea ce iti place. Ce spui?
Despre aceasta vreau sa iti vorbesc, muzica crestina, defapt, e ceea ce imi place!

Am studiat si eu muzica si am gasit prin ea in acele momente nu doar implinire ci si o liniste si o pace deosebită...din totdeauna muzica a atins interiorul iar omul a fost coplesit de aceasta, am plâns de multe ori, m-am bucurat...

Sunt multe genuri de muzica si fiecare are preferintele lui , poate unii au repulsie cand aud de muzica creștina, se gandesc ca e demodată, nu se regasesc in ea, dar eu va spun ca nu este asa! Gasim oameni care au studiat multă muzică, profesionalitate excelentă, valori artistice ale societății, dar muzica crestina este ceva mult mai profund, atinge alta dimensiune, avand ceva in plus decât muzica obisnuita si anume: doar prin aceasta intrii in prezenta Divinitatii, adica in prezenta Lui Dumnezeu!
Și eu cred, dragii cititori, că fiecare om are nevoie de Dumnezeu.

Muzica crestina cuprinde forme diverse. Sunt cantecele de lauda la adresa Lui Dumnezeu, sunt cântece sub formă de rugaciune, cântece care vestesc suferințele Domnului Isus, altele descriu lucrarea Mainilor Lui... toate cuvintele il reprezinta pe Dumnezeu.

Psalmul 100:4 "Intrati cu laude pe portile Lui, intrati cu cantari in curtile Lui! ", Psalmul 65:2 "Sa mergem inaintea Lui cu laude, sa facem sa rasune cantece in cinstea Lui!", Psalmul 30:4 "Cantati Domnului , voi cei iubiti de El, mariti prin laudele voastre Numele Lui cel Sfant!", Psalmul 63:3 " Fiindca bunatatea Ta preruieste mai mult decat viata, de aceea buzele mele canta laudele". Închinarea prin muzică este o experiență mantuitoare, este un act al credintei, ea te transformă radical, inchinarea este in Duh si adevar Ioan 4: 23-24.
Muzica este un produs al inimii, un subiect de actualitate, atat cântece scrise cu sute de ani in urmă cât si cele contemporane, păstrând un echilibru favorabil pentru toate generațiile.

"Instrumentalul cantarilor nu îmbogățește inchinarea ci pune in ordine, menține armonia, dar in termeni spirituali instrumentele nu contribuie la nimic, ceea ce are valoare sunt : cuvintele, inima si atitudinea in inchinare ca principiu central" afirma Spurgeon.
Si inchinarea in adevar este ceea ce spune apostolul Pavel in 1 Cor 14:8, 26. Adevărul cu înțeles corect, rațional, cuvinte cu discernamant, asa incat ochii inimii trebuie sa il priveasca pe Dumnezeu in fiecare cuvant rostit , fiind convinsi ca El este multumit de inchinarea noastră.

Poate in momentele dificile de singuratate ai nevoie de un ajutor, nu-i nimic mai potrivit in astfel de momente pentru tine decat o cantare de rugaciune, de închinare, această cantare il poate indupleca pe Dumnezeu.
Muzica  crestina il glorifică pe Dumnezeu Tatal, il glorifică pe Hristos Mantuitorul nostru si il slaveste pe Duhul Sfânt Mângâietorul sufletului nostru; prin aceasta primim putere, primim mângâiere si bucurie...ne dă viață.

De-a lungul anilor aceasta a avut un efect deosebit in viata multor oameni, multi si-au predat viata in mâna Domnului, ascultand cântările Lui. Mulți au regăsit pacea pentru sufletele lor si daca avem ca scop acest lucru, si anume ca oamenii să regăsească ce-au pierdut, atunci am inteles adevarata închinare prin cântare. Chiar dacă suntem in acest secol capricios, așa zis "al vitezei", dragii mei, să ne facem timp să ascultam muzică creștină.
Dumnezeu sa vă binecuvinteze!

                                                                                                                           Claudia Mare

16 mar. 2015

Anunț pentru toți tinerii creștini din zona noastră...si nu numai.

Cand în urmă cu câțiva ani mi se spunea "ce minunat ar fi daca am reuși sa adunam împreuna tinerii din toate bisericile, baptiste, penticostale, creștine dupa evanghelie etc"...ziceam mereu in sinea mea, "ar fi o minune"! Eiii, dragilor va anunț pe aceasta cale ca aceasta minune a devenit realitate. Nu degeaba cântă tinerii noștri "...Tu esti Domnul minunilor..."

Sâmbăta 21 Martie, in Alessandria It. de la orele 19'30 tineri baptiști din Genova, Torino, Alessandria, tineri penticostali din Tortona ( sperăm si din Genova ), cu toții împreuna ne vom întâlni pentru a ne uni forțele proclamând cu toată autoritatea ca Dumnezeu este realitatea cea mai importanta din Univers, iar credința în El are si astazi aceeași valoare in viețile noastre.
Vom canta, vom depune mărturii, ne vom ruga, vom predica...în speranta ca tot mai multi tineri să îngenuncheze în fața Domnului mărturisindu-I credință si iubire...
Da, suntem conștienți de adevăratele probleme ale noii generații! Ateism, îndoiala, indiferență, alcool, drog, depresie, neîncredere, singurătate, lipsa de loc de muncă, infidelitate, căsnicii ruinate de neînțelegeri, tineri in divorț, in concubinaj, în discoteci...am pierdut pe mulți, unii chiar apropiați nouă, însă uniți intr-un singur scop, ne rugăm ca Bunul Dumnezeu sa-i readucă pe cât mai mulți.

Aici in diaspora italiană, sâmbăta seara tinerii creștini vor face un pas mare...o alianța a lor, in care vor lupta pentru o cauză comuna: Hristos Domnul. Dacă cunoști tineri care pot veni cu noi dă un share la acest link...sa fim cât mai mulți in armata Domnului! Va așteptam pe toți!

Dumnezeu e cu noi aici în diasporă! E Dumnezeul minunilor!

10 mar. 2015

De ce Hooly Wood-ul nu este atat de Hooly? (Hooly Wood= Sfânta Pădure)

Am așteptat cu sufletul la gură momentul in care am putut vedea pe computer filmul Noe, ultima pelicula de top a lui Russel Crow. Am zis in sinea mea "in sfârșit putem si noi creștinii sa ne uitam la un film si sa ne simțim in largul nostru." Așteptările m-au lăsat cu gura cascată. Era in Mai 2014 cand mă uitam, iar finalul nici nu am vrut sa-l mai vad...o mizerie hoolywoodiană de top.

Bun, am trecut peste! Am văzut ca la sfârșitul lui 2014 tre' să apară Gods and Kings ( Zei si regi) o nouă peliculă despre viața lui Moise si eliberarea poporului evreu din Egipt. Am așteptat momentul cu sufletul la gura, am repetat aceleași cuvinte ca si mai înainte si cand l-am găsit online, am zis "in sfârșit, asta va fi un film crestin, nu gluma." Iarăși am rămas cu gura cascată neînțelegând "schepsisul"...vorba profei de matematica. Hooly Wood-ul am zis in sinea mea nu e nici pe departe Hooly...o cacilama americană!

Întrebarea care se ridica in mintea mea este: daca investești milioane de dolari intr-o pelicula, de ce nu o faci asa cum trebuie făcută? De ce nu respecți narația biblica? Pentru milioanele de crestini care urmăresc aceste filme, Biblia este o carte a cărei narațiune este adevarata...pentru noi istoria creației, a lui Avraam, Moise, Aaron, David etc sunt reale! Au fost în urma cu mii de ani dar au fost...si ce ma interesează pe mine este realitatea acelei narațiuni. Daca eu redau acea narațiune prin teatru sau film, de ce nu respect exact ce spune istoria???

Ehhh, dragilor aici e schepsisul! Asta e american, si cum ne învață Hans Klein la cursuri, nu va lăsați modelați de gândirea americană care pana si in închinarea lor in fata lui Dumnezeu ei vor sa domine.

Noe. Un tip musculos care intr-o noapte visează un vis ciudat, ca se îneacă odată cu lumea întreaga...dar nu știe ce sa faca, asa ca se duce prin păduri si caută pe Metusala, un bătrân aproape psihopatic care il sfătuiește sa faca o corabie mare mare. Ok, zis si facut. Dupa ani de munca, războaie cu vecinii lui, si demoni care il ajuta sa construiască arca ( va puteți imagina ce interpretare da Hooly Wood-ul la construcția bărcii? Umanitatea a fost ajutata de demoni sa fie salvata, demoni transformați in piatra, așteptând sa fie retrimiși in prezenta lui Dumnezeu)...Noe se urca in barca...acolo unde, se gândea la un plan de ucidere a întregii familii, pentru că dupa părerea lui Noe de la Hooly Wood, el ar fi înțeles ca prin visul acela ar trebui sa moara toți...inclusiv el si familia lui. Scene violente, sadism, nici un episod in care sa între pe scena Dumnezeu...nimic! Doar un ciudat musculos care încearcă sa salveze natura, neatinsa de pacat, si sa ucidă umanitatea pângărită de pacat.
Un astfel de Noe nu a existat niciodata! Însă, portretizarea americană pictează un nou personaj peste cel vechi! De ce? E cu schepsis...

Moise. Trecând peste toate detaliile nebiblice dar care îmbogățesc pelicula, ceea ce m-a frapat cel mai mult in acest film a fost momentul culminat cand Moise a stat față in față cu Dumnezeu. Îmlaștinat până peste cap, căzut in vâltoarea unei furtuni parca intr-o stare de inconștiență, Moise vede un copil, destul de real, care se indentifica cu "Eu sunt/Yahwe"...o întâlnire ciudată, in care Moise "alla fine" încă nu știa cu cine a vorbit, un copil, un vis, inconstienta...au mai fost câteva întâlniri între cei doi, insa Moise se arata de fiecare data superior acelui copilaș, încercând sa domine totul.
Zis si facut, zece urgii una dupa alta, si momentul culminat: fuga din Egipt! Moise ajunge pe malul marii si îngrozit ca au gresit drumul prin pustie, arunca in mare sabia lui faraonică...in seara respectiva, fluxul apei, unul normal nu miraculos, a creat un drum ca pe uscat pentru națiunea israelită. Faraon ajunge intr-un final si el, insa prea tarziu pentru ca fluxul apei tocmai își termina cursul lui, si gata...

Dupa ce am terminat de văzut mult așteptata peliculă, am rămas cu un gust amar de tot. Unde este Dumnezeul Atotputernic in toate aceste imagini? Nicăieri! Hooly Wood-ul încearcă sa îmbine narația biblica cu scepticismul secolului 21 creând o pelicula accesibila tuturor...încearcă sa creeze o capodopera ca la urmă fiecare, ateu sau credincios, catolic sau protestant, crestin sau musulman, gay sau nu, toți sa se simtă confortabili uitându-se la ceva fain. Doar ca, prin astfel de capodopere,Yahwe este cel care este știrbit in măreția si Gloria Lui!
Dumnezeul lui Moise, nu cel hoolywoodian, s-a arata intr-un rug de foc trimițându-l pe Moise sa scoată pe poporul Lui, in timp ce Yahwe își dezlănțuia mania împotriva tiraniei faraonice. Un Dumnezeu care controlează natura, viețile noastre, care are puterea sa impietreasca pe cine vrea si sa ucidă intr-o singura noapte toți întâi născuți egipteni...si nu numai! Si asta fara sa dea socoteala nimănui! Moise, nu cel hoolywoodian, nu protestează împotriva deciziilor lui Dumnezeu...pentru ca Yahwe este suveran absolut peste soarta întregului pământ!

Tineri dragi, nu va lăsați modelați gândirea si teologia, de astfel de imagini veninoase! Dumnezeul nostru nu este la Hooly Wood! El nu are nevoie de reinterpretare pentru a fi accesibil omului super modern care cu greu acceptă ceea ce este El in realitate: Suveran peste întreaga creație! Eu unul personal, am abandonat ideea de-a mai aștepta un film in care sa fie redată realitatea pură din Biblie.
Nu va fie rusine cu Yahwe cel prezentat in Biblie! L-am experimentat cu putere pe acest Dumnezeu, in rugul nostru aprins aici in Italia si nu numai! Chiar aseară la o stăruința dupa Duhul Sfant, doua tinere au primit puterea Lui...si ce putere! Cu un Astfel de Dumnezeu nu imi este rușine...transforma vieți, redă speranță, eliberează de demoni si vicii, inunda vieți cu pacea si bucuria Lui, vindeca bolnavi, reface casnicii distruse... Acesta este Yahwe, prezent in Egipt cu putere si prezent oriunde este chemat cu credința!

Fiți atenți! Nu tot ce zboară se mănâncă, cum nu tot ce-i numit sfânt ar fi și sfânt in realitate. Iar cat privește Hooly Wood-ul, ooo dragilor...fiți vegheatori! Acolo, eu unul, nu mai vad nimic Hooly.

Porcilescu Eugen

8 mar. 2015

8 Martie, sărbătoarea care statistic vorbind NU este a femeii

8 Martie, sărbătoarea care statistic NU este a femeii

In urma cu aproape o sută de ani, o fabrica lua foc in New York, iar 126 de femeii au ars de vii în acest incendiu. Impactul a fost unul dramatic asupra opiniei publice despre lucru, condițiilor de lucru etc Pentru comemorarea acelor femeii arse de vii, s-a ajuns la un 8 Martie tras de par, ca fiind sărbătoarea femeii. Cel puțin asa cred femeile...

Eram la lucru ieri, 7 Martie, era rândul meu sa stau la pâine sa vând, si mi-a trecut o idee fantastica prin cap! Sa fac o statistica! Un hipermarket este locul ideal pentru statistici...e trafic mult de persoane. Întrebarea? Simpla. "Maine este 8 Martie, sunteți mulțumită de aceasta sărbătoare sau nu?" Peste 55 de femeii întrebate...puteam mai mult, mult mai mult, insa la un momentdat m-am oprit pentru ca vedeam ca cifrele sunt dezastruoase!
7 femeii au spus DA, iar 48 de femeii au spus NU! Printre acele NU-uri am găsit multe foarte hotărâte "ziua femeii ar trebui sa fie tot anul", "daca ar fi sa ne gândim la acele femeii arse de vii ce le sărbătorim nu ne-am mai duce in discoteci", "daca sotul meu vine la mine maine cu o floare e vai de el, eu vreau flori tot anul, nu doar intr-o zi"...auzind femeile exprimându-si durerea, mai ales ca intr-un moment delicat erau vreo 5 femeii care vorbeau cu mine, mi s-a facut pielea de găina. Mi-am dat seama, cel puțin statistic, ca aceasta sărbătoare nu este pentru ele. O tânara, la vreo 30 de ani, sărbătorește azi anomastica+ 8 Martie, mi-a zis ca se pregătește doar de ziua ei onomastica, 8 Martie nu o definește...i-am dat o bucata de Focacia in plus gratis, "pentru ziua ta onomastica si pentru răspunsul pătrunzător dat despre sărbătoarea femeii" i-am zis!

Da, domnilor! Sărbătoarea femeii nu este a femeii, statistic vorbind! Ele, majoritatea covârșitoare, nu se definesc printr-o zi a lor! Femeia este ca o floare...ce floare este aia udata doar o data pe an? Cred ca buruienile au nevoie si ele nevoie de mai multă, măcar de doua ori...cu atat mai mult o floare delicata. Viața de familie plus aceste statistici  m-au invațat ca femeia vrea sa fie iubita, prețuita, sărbătorita tot anul...a fi iubita si respectata tot anul, este ca si cum ai uda mereu acea micuța si delicată floare.

Nici nu ma mira de ce femeile nu cred in sărbători pentru ele! La fiecare 30 de secunde o femeie este abuzată in România, iar multe dintre ele înghit in sec știind ca sotul lor le citează din Biblie ca femeii trebuie sa-i fie "frica de bărbat".
În India acum recent a izbucnit un scandal național pe motivul unui viol. Făptașii, 6 la număr, au violat o tânără domnișoara in autobuz. In fata interogatoriului ei s-au scos basma curată, afirmând ca in cultura lor este normal sa violezi o tânara care la ora 21'00 trebuia sa fie in casa "cultura noastra este cea mai corecta, femeia este ca o floare, pune-o in Templu si va fi venerata, pune-o in mahalaua orașului si va denaturata" afirma unul din cei 6 liberi cugetători. Ce loc are o femeie intr-o astfel de religie? O astfel de societate?
Evreii mergeau la Templu si mulțumeau Domnului pentru 3 lucruri: ca nu sunt bolnavi de lepra, ca nu sunt dintre păgâni si ca nu s-au născut femeii! Logic, in sinagoga locală, femeile aveau un loc separat de bărbați, izolat mai degrabă!
Grecia nu era cu nimic mai stralucita! Marii filozofi antici vedeau in femeie un lucru josnic...un blestem al zeilor! Atat in lumea romană cat si cea elenă, femeia nu avea mari privilegii. Citeam recent ca în Grecia o femeie cinstita nu ieșea afara din casa decât însoțită de sclava ei, altfel era luată drept ori o prostituata ori o sclava! Credeam ca doar arabii sunt asa înguști...iacătă de unde ne vin multe bube, tocmai de la grecii luminați.

Asa ca femeia vine dupa o istorie încărcată de drama evoluției ei. Le ziceam recent tinerilor bisericii noastre ca dupa națiunea israelită istoria femeii este cea mai trista. De multe poate chiar mai trista. Ținută sub talpa papucului nostru că "prin ea a intrat păcatul in lume" deci trebuie ținută sub disciplina, noi bărbații am uitat ca femeia este cea care a ținut in pântecele ei pe Dumnezeu Cuvântul. Femeia s-a facut responsabilă de căderea rasei umane, și si-a asumat aceasta răspundere cu vârf si îndesat, insa uitam ca tot prin femeie blestemul a fost ridicat, cand acolo in uterul ei se ascundea incomprehensibil Creatorul a toate!

Cand citești Geneza cap.1 nu ai cum sa nu te miri de ceva! De ce Divinitatea se pune pe Sine la plural (1:26) iar umanitatea este pusă de Divinitate la singular (1:27)? In proiectul inițial, oamenii au fost creați sa formeze o singularitate, in interiorul căreia sa de vada Chipul Sau. Căderea in pacat a distrus acest proiect!!!
Venirea lui Dumnezeu in carne si oase a reinstaurat planul creației! Dumnezeu a venit pe pământ sa ne spună ca în El nu mai exista nici o diferența, toți vom merge in iad fara El sau vom merge in Rai cu El, depinde de credința noastra în El! Iar asta ne face pe toți una! Cand apostolul le zice galatenilor ca in Hristos nu mai este nici "iudeu nici grec, nici robi sau slobozi, nici bărbat sau femeie" el se referea tocmai la aceasta! In întruparea lui Dumnezeu Cuvântul, umanitatea a fost asumată in întregime in El! Nu mai exista nici o diferența!

In realitate, creștinismul a fost balsam vindecător pentru gândirea găunoasă a lumii antice. Sa vezi in adunările creștine femeii la masa cu bărbații, ordinate diaconițe (Rom.16:1), proorocind, dând sfaturi celor mai tinere...adică o încercare de-a da valoare sexului slab, pentru lumea antica a fost ca o bomba atomica! "La început asa a fost, mi-a zis ieri o clienta la locul de munca in timp ce încercam sa o evanghelizez, Inda dupa aia Biserica a ruinat totul." A trebuit sa pun capul in jos, are dreptate. Crestinismul primar a crezut cu toata forța lui in egalitatea umanității, încercat pe cat posibil sa dea valoare aceleia fara de valoare încă de la începuturile ei.

Încetați glumele proaste pe subiectul femeilor! Înecați sa mai fiți trandafiri spinoși cu ele, care sunt floare de colț. Încetați sa radeți de felul cum parchează ele mașina in fata blocului. Încetați sa mai radeți cand in biserica se citește "fiți supuse"...înceți toate aceste lucruri! Uitați-va spre ea ca spre una care poarta in egala masura chipul lui Dumnezeu in ea! Toate plusurile ei va avansează pe voi bărbați, toate plusurile voastre le avantajează pe ele. Biserica in cea mai profunda imagine a ei este comparata cu o femeie...mireasa curată a Mirelui Isus! A disprețui făptura aceasta înseamnă a -L disprețui pe Creatorul ei!

...nici nu ma mira statistica! Cand noi bărbații vom începe sa udam florile in fiecare zi, ne va surprinde câtă frumusețe stătea ascunsă in spatele petalelor demult ofilite...noi le-am ofilit. Dați sens sărbătorii in fiecare zi, si 8 Martie va fi sărbătoarea tuturor femeilor!
"De aproape 6 ani de cand sunt căsătorit, nu cred ca a trecut o zi in care sa nu-i spun soției mele ca o iubesc" i-am zis unei cliente azi. "Pentru ea are sens aceasta sărbătoare" m-a întrebat ea, răspunsul meu a fost categoric: DA!

La multi ani tuturor florilor udate doar o singura zi pe an...nu e vina voastra! Botanica iubirii pentru majoritatea bărbaților se rezuma la 0.

4 mar. 2015

Anunț pentru tineri

In data de 5 Martie 2015 dam startul la o săptămana de post si rugaciune. Ne rugam ca Domnul sa umple cat mai multe vieți cu Duhul Sau! Va așteptam pe toți de la 20'00 in incinta bisericii Betel Tortona.